Organizația Mondială a Sănătății recomandă ca sugarul mai mic de 6 luni să fie alimentat exclusiv la sân (se numește și alimentație naturală). În cazul în care laptele de mamă nu este disponibil acesta se poate înlocui cu lapte praf (alimentație artificială). După vârsta de 6 luni copilul va primi, alături de lapte, și alimente solide (diversificarea alimentației).

Laptele pentru sugari este produs din lapte de vacă prelucrat astfel încât să fie potrivit nevoilor și posibilităților copilului de a-l digera. Laptele praf conține proteine provenite din zer și cazeină, în cantitate mai mică decât laptele de vacă dar totuși mai mare comparativ cu laptele de mamă și este suplimentat cu vitamine (A, B, C, D, E și K) și alte substanțe nutritive necesare creșterii și dezvoltării copilului dumneavoastră. Compoziția laptelui praf este totuși foarte diferită de cea a laptelui de mamă. În cazul în care copilul nu este alimentat cu lapte de mamă se recomandă folosirea laptelui praf și nu a laptelui de vacă. Laptele de vacă nu este potrivit copilului mai mic de 1 an deoarece conține prea multe proteine, sodiu și săruri minerale și prea puține vitamine și fier ceea ce duce la probleme de sănătate ca, de exemplu, anemia. Laptele de capră sau cel de oaie nu conțin suficiente substanțe nutritive motiv pentru care nu sunt recomandate copilului mai mic de 1 an. Alimentația cu lapte praf adaptat nevoilor copilului poate fi continuată și după vârsta de 1 an (lapte junior, lapte 1+, 2+, 3+).

Ce tip de lapte praf alegem?

În magazine găsim numeroase tipuri de lapte praf dedicate copilului, având producători diferiți, dar calitățile importante ale laptelui praf (proteinele din lapte, suplimentarea cu vitamine, în special cu vitamina D) sunt reglementate de standardele Codex Alimentarius și respectate obligatoriu de către toți producătorii. Un lapte mai costisitor nu este neaparat un lapte mai bun pentru copil. Copilul dumneavoastră e posibil să prefere un anumit lapte praf datorită diferențelor dintre sortimente în ceea ce privește gustul și consistența laptelui.

Față de compoziția standard a laptelui pentru sugari producătorii pot să suplimenteze laptele praf cu diverse substanțe care există în laptele de mamă și al căror rol în dezvoltarea copilului este mai mult sau mai puțin dovedit științific. Pe eticheta diferitelor tipuri de lapte praf o să găsiți sigle ce semnifică o anumită caracteristică a laptelui praf:

• „cu fier” sau „fortifiat cu fier”: suplimentarea cu fier a laptelui praf este esențială pentru copil, este bine să cumpărați întotdeauna astfel de lapte.

• Multe dintre tipurile de lapte praf sunt suplimentate cu acizi grași polinesaturați cu lanț lung (LCPUFAs) sau precursori ai acestora – acid decosahexanoic (DHA) și acid arahidonic (ARA sau AA) care au rol dovedit în îmbunătățirea vederii și a coeficientului de inteligență; laptele de mamă conține, în mod obișnuit, cantități crescute de LCPUFAs.

• „Opti Pro” sau Alpha Pro”: semnifică existența în laptele praf a unui amestec echilibrat de proteine, alfa-lactoalbumină, inclusiv AA și DHA, apropiat compoziției laptelui de mamă, care ajută la dezvoltarea sistemului nervos și a vederii

• „Protect” – lapte care ajută la dezvoltarea bacteriilor intestinale al căror rol este de a stimula sistemul imunitar și a proteja copilul de infecțiile digestive. Substanțele prebiotice ajută la dezvoltarea acestor bacterii (GOS, maltodextrina, etc) dar cele mai multe tipuri de lapte conțin deja aceste bacterii „normale” intestinale numite probiotice: „Bifidus BL” sau „Acidophilus” sau „L Comfortis”

• GOLD: conține anumite tipuri de grăsimi (acizi grași Omega 3 și 6, AA și DHA) conținute și în LCPUFA, existente în mod normal în laptele de mamă, și care ajută la dezvoltarea creierului, a retinei și a sistemului nervos

• Nucleotide: sunt adăugate în laptele praf în cantități mici, nu s-a demonstrat un beneficiu anume al acestora dar ele intră în compoziția ADN-ului și există și în laptele de mamă

• MCT semnifică prezența în lapte a acizilor grași cu lanț mediu, mai ușor de digerat de către sistemul digestiv imatur al copiilor prematuri deoarece nu este necesară acțiunea enzimelor digestive și a bilei înainte de a fi absorbiți

Laptele pentru copii se comercializează sub 3 forme:

• laptele lichid, gata preparat, steril, este dedicat în special copiilor prematuri sau cu greutate mică, celor cu imunitate scăzută și copilului mai mare de 1 an; în România acest tip de lapte este puțin comercializat. După deschiderea recipientului laptele poate fi ținut la frigider, acoperit, timp de maxim 24 de ore. Înainte de utilizare spălați exteriorul acestuia, inclusiv capacul, cu apă și detergent.

• lapte concentrat pentru copii: înainte de utilizare trebuie adăugată apă, este un produs steril. Se comercializează puțin în România. Nu uitați să spălați cu apă și săpun exteriorul cutiei înainte de deschidere.

• lapte praf – acesta nu este un produs steril. Prepararea și depozitarea corectă a laptelui praf reduce riscul apariției bolilor. Păstrarea laptelui pudră odată desigilat – intervalul maxim de timp și temperatura (precizate pe eticheta fiecărei cutii), sunt importante pentru a evita infecțiile severe. Notați pe cutie data deschiderii acesteia pentru a evita folosirea lui mai mult decât acesta este garantat. Exteriorul cutiei și, în special, capacul și folia protectoare de sub capac trebuie spălate cu apă și detergent înainte de utilizare pentru a îndepărta murdăria acumulată în timpul transportului și a depozitării pe rafturile magazinelor. Nu se vor folosi cutiile a căror folie protectoare nu este integră.

Compoziția laptelui diferă în funcție de vârsta copilului:

1. Laptele praf de început (lapte praf 1): este potrivit pentru alimentația copilului de la naștere până la vârsta de 6 luni, conține predominant proteine din zer care sunt mai ușor de digerat. Laptele de început poate fi oferit și copilului mai mare de 6 luni, alături de celelalte alimente introduse odată cu diversificarea.

2. Lapte praf de continuare (lapte praf 2): proteinele provin predominant din cazeină, sunt ceva mai greu de digerat decât cele din zer, conține mai mult fier și o altă combinație de vitamine și minerale decât laptele de început, potrivite copilului mai mare de 6 luni.

3. Lapte praf de creștere (lapte praf 3): potrivit copilului peste vârsta de 10-12 luni.

4. Lapte praf special – se folosește doar la recomandarea medicului:

   1. Lapte praf pentru recuperarea ponderală a copiilor cu greutate mică la naștere: conține proteine din zer, LCPUFA și are valoare nutrițională mai mare decât laptele de început.

   2. Lapte hipoalergenic: conține doar proteine din zer sau proteine parțial hidrolizate; acestea sunt mai ușor de digerat iar riscul de alergie este mai mic; nu se administrează copiilor diagnosticați cu alergie la proteinele laptelui de vacă.

   3. Lapte hipo/delactozat: se folosește la indicația medicului, în cazul copiilor cu intoleranță la lactoză determinată de deficitul de lactază (enzimă ce se găsește în peretele intestinului și are rolul de a digera lactoza pentru a putea fi absorbită).

   4. Lapte AR: lapte anti – regurgitații ce conține un agent de îngroșare (de exemplu amidon de porumb, orez sau de cartof), este folosit în cazul copiilor cu boală de reflux gastro-esofagian.

   5. Lapte AC: lapte pentru prevenirea colicilor intestinale, datorită conținutului redus de lactoză cantitatea de gaze produsă în intestinul copilului este mai mică.

   6. Lapte IT: lapte pentru reglarea tranzitului intestinal în cazul copiilor cu constipație (are un conținut crescut de lactoză).

   7. Lapte SD: crește senzația de sațietate și deci intervalul de timp dintre mese, se folosește doar în cazul copiilor mai mari de 6 luni.

   8. Lapte din soia: sursa proteinelor din lapte este soia, se folosește în cazul copiilor alergici la proteinele laptelui de vacă, la indicația medicului, cu mențiunea că aceștia pot fi alergici și la proteinele din soia (alergie încrucișată).

   9. Lapte extensiv hidrolizat (semi-elemental) sau lapte elemental: proteinele sunt scindate în aminoacizi; aceste tipuri de lapte praf se folosesc doar în situații speciale – alergia la proteinele laptelui de vacă și soia, laptele elemental se recomandă dacă cel extensiv hidrolizat nu este tolerat

Cum știu când îi este foame copilului meu?

Pe măsură ce vă obișnuiți cu prezența și obiceiurile copilului dumneavoastră o să recunoașteți semnele prin care copilul vă transmite că este pregătit să primească laptele: se mișcă mult, își rotește capul și gura și apoi găsește ceva de supt – de obicei degetele. Dacă nu primește laptele, în final va plânge – ca și semn al foamei, copilul e bine să fie hrănit înainte să plângă de foame. Alimentați copilul doar când este treaz, dacă oferiți lapte în timpul somnului e posibil să îl supraalimentați și creșteți, în același timp, riscul apariției sufocării, a infecțiilor urechii și a cariilor dentare.

Ce cantitate de lapte este necesară copilului?

Cantitatea de lapte consumată de copil poate să difere de la o masă la alta și de la o zi la alta. Pe eticheta cutiilor de lapte praf există recomandări privind numărul de mese și volumul acestora în funcție de vârstă dar acestea sunt doar orientative, țineți cont de faptul că niciun copil nu este identic cu altul, cantitatea de lapte diferă de la un copil la altul. Copilul mai mic de 6 luni se hrănește, în interval de 24 de ore, cu o cantitate de lapte egală cu 150-200 ml pentru fiecare kg din greutatea lui, de exemplu un copil ce cântărește 5 kg o să consume o cantitate de lapte cuprinsă între 750 ml și 1000 ml în 24 de ore. De obicei copilului îi este foame la interval de 3-4 ore, copilul în vârstă de 1 lună are 7-8 mese pe zi, în timp ce la 6 luni copilul manâncă obișnuit 5 mese. Nu forțați copilul să termine întreg conținutul biberonului, când acesta nu mai vrea să manânce își întoarce capul, împinge biberonul, scoate tetina din gură, strânge buzele și nu mai suge.

Greutatea copilului dumneavoastră precum și numărul și aspectul scutecelor cu scaun și urină vă ajută să evaluați dacă laptele consumat de copil este suficient. Laptele este suficient dacă asigură o creștere corespunzătoare în greutate – copilul va fi cântărit (complet dezbrăcat) la naștere, la 5-10 zile de viață, apoi lunar până la 6 luni și ulterior la vârsta de 1 an; medicul de familie sau medicul pediatru va evalua dacă ritmul de creștere este cel adecvat vârstei. Copilul suficient alimentat are scaune de culoare galben-aurie (după prima săptămână de viată, dacă este alimentat exclusiv cu lapte) și urinează de aproximativ 6 ori pe zi – urina fiind de culoare galben – palid sau transparentă.

De ce avem nevoie pentru alimentația artificială?

• 2-6 biberoane: există biberoane de diferite forme, niciunul nu s-a dovedit mai eficient decât celelalte în prevenirea colicilor copilului. Achiziționați biberoane ușor de curățat.

• Tetine din cauciuc sau silicon: copilul poate să prefere tetinele având o anumită formă, eficiența diferitelor tetine în prevenirea colicilor nu a fost dovedită științific. Dimensiunea orificiului tetinei este importantă: dacă întoarceți biberonul, laptele trebuie să curgă picătură cu picătură. Dacă laptele curge în jet continuu orificiul este prea mare iar, dacă biberonul trebuie scuturat pentru a picura laptele, orificiul este prea mic și copilul poate obosi în timpul suptului (adoarme).

• Perii pentru curățarea biberonului și a tetinei.

• Echipamente pentru sterilizare.

                                Dr. Daniela Dreghiciu

                                Medic primar pediatrie